Celor mai curate glasuri

limpiditatea glasului inconfundabil al copilului, puritatea mănunchiului de voci intonând un cântec şi bucurându-se de el, devin orizontul nebănuit către care se îndreaptă, poate chiar în speranţa propriilor regăsiri. Temele unor asemenea cântece? Ele sunt inepuizabile, pornind de la simplul joc al preşcolarilor (Să cântâm rintintineşte..., De-a trenu', Unu, doi), la cântecele şcolarilor (Clasa noastră, Cei mai veseli pionieri, În tabără, Un cântec pe note... din catalog), de la reamintirea intonaţiilor folclorice (Florile dalbe, Chindia), la gândul închinat patriei (Iubim acest pâmint, ţara cea mai frumoasă). Întreg mănunchiul de melodii pentru corurile de copii o demonstrează cu prisosinţă.