Sonate (op. 4, 35, 58)

Chopin a compus doar trei sonate pentru pian. Toate sonatele preiau modelul impus de Beethoven, având patru părţi, dar purtând amprenta tipică lui Chopin şi a romantismului, deci fără a avea altă asemănare cu cele clasice.,Prima, opus 4, a fost compusă în 1828, pe când avea doar 18 ani, fiind cea mai puţin cunoscută. A fost dedicată profesorului său din acea vreme, Józef Elsner. Interpretată, durează aproximativ 25 de minute.,A doua sonată, opus 35, este cea mai cunoscută mai ales pentru partea a treia, marş funebru. Deşi a fost compusă în principal în 1839, Marşul funebru a fost compus în 1837. Neînţelegând această sonată, Robert Schumann a declarat că Chopin „şi-a adunat <în această sonată> patru dintre copiii săi cei mai turbulenţi“. Primele măsuri ale acestei sonate sunt inspirate din ultima sonată pentru pian a lui Beethoven. Scherzo-ul, Marşul funebru şi Finale-ul sunt inspirate din a douăsprezecea sonată de Beethoven, ambele sonate de Beethoven fiind foarte îndrăgite de Chopin. Totuşi, în timp ce sonata lui Beethoven este o suită de variaţiuni pornind de la o temă, prima parte a lui Chopin urmează forma de sonată. Interpretată, durează aproximativ 25 de minute. ,Cea de-a treia sonată, opus 58, a fost compusă la cinci ani după precedenta, în vara anului 1844, în timp ce îşi petrecea vacanţa la Nohant-Vic, împreună cu George Sand. A fost dedicată contesei Emilie de Perthuis. A fost publicată un an mai târziu, dar se pare că nu a fost interpretată în public în timpul vieţii lui Chopin. Interpretată, durează aproximativ o jumătate de oră.