Sonata pentru pian (B.2)

Personalitatea lui Dinu Lipatti se plasează, în cultura românească şi în afara frontierelor ţării, pe aceeaşi orbită cu Enescu, Brâncuşi, Eliade... fiind considerat unul dintre cei mai mari interpreţi ai primei jumătăţi a secolului XX. Renumele lui Dinu Lipatti se datorează calităţilor sale artistice şi umane cu totul excepţionale, puse însă în valoare de o muncă asiduă, metodică şi profundă. Pianistul avea o genială viziune profetică a evoluţiei tehnicii pianistice şi a artei interpretative. "Compozitorul" apare, evident, ca un continuator al stilului enescian, valorificând ingenios folclorul românesc, cu puternice şi înnoitoare aspecte de modernitate.,Sonata pentru pian solo poartă data de 2 ianuarie 1932, marcată la început, şi reprezintă prima lucrare amplă concepută de Dinu Lipatti ca elev al lui Mihail Jora. Lucrarea a fost distinsă cu Menţiunea I la Concursul naţional de compoziţie George Enescu (1932).