Cazul Enescu. Moștenirea

Cui aparține, astăzi, opera celui mai cunoscut muzician al românilor?Un compozitor stins la Paris, în 1955.

O văduvă — legatară universală — care îi supraviețuiește treisprezece ani, în exil elvețian. Trei testamente, întocmite sub trei regimuri juridice. Trei legi ale dreptului de autor — 1923, 1956, 1996 — cu termene, categorii de moștenitori și dispoziții tranzitorii diferite. O succesiune deschisă sub o lege, transmisă sub alta, invocată sub a treia. Și, deasupra tuturor, o întrebare pe care nimeni nu a instrumentat-o până la capăt: ce s-a ales de drepturile patrimoniale asupra acestei opere — cine le-a dobândit, cu ce titlu, până când? Se pot ele stinge? Iar odată stinse, mai pot reînvia?

Cartea de față este dosarul complet al cauzei: probele — acte notariale franceze, arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, doctrina de epocă, inscripția funerară de la Père-Lachaise, presa vremii —, cronologia, obiecțiile și contraargumentele lor, textele integrale ale legilor, reproduse în anexe spre verificare.

Concluzia — una singură, purtată de fiecare piesă a dosarului — o pronunță lucrarea însăși.Juristului îi oferă un studiu de caz de drept succesoral și tranzitoriu; editorului și interpretului, un ghid al pașilor de urmat; instituțiilor, o oglindă; iubitorului de muzică, povestea adevărată a unei moșteniri care își așteaptă, de decenii, cititorul.

Deschideți dosarul!